Locuri de muncă cu mult sub calificarea moldovencelor.
Deși au studii în domeniul medicinei sau educației, moldovencele sunt angajate în Italia sau Franța mai ales ca bone sau menajere.
Potrivit Biroului naţional de statistică, anul trecut, fiecare a 4-a femeie care lucra sau intenţiona să lucreze peste hotare avea cel puţin o educaţie medie. Dar cele mai puţin, odată ajunse în străinătate, vor lucra în specialitatea lor. De ce renunţă atâtea femei la o potenţială sau reală carieră ?
Tatiana Nogailîc de la Asociaţia Femeilor Moldovene în Italia, spune că din două moldovence care muncesc în peninsulă, cel puţin una are diplomă de studii universitare sau măcar de colegiu.
Tatiana Nogailîc: „Majoritatea sunt persoane care au studii în domeniul medicinei, profesoare, educatoare de grădiniţă. Practic, italienii ne lasă în grija noastră copiii lor, tot ce au mai scump, părinţii lor. Uneori noi stăm aici şi îi asistăm persoanele lor, dar în ţară ne mor părinţii noştri fără de noi, nu? ”
Deseori, explică Tatiana Nogailîc, moldovencele angajate ca bone sau menajere în Italia cu greu îşi găsesc timp să meargă la cursuri de studiere a limbii italiene.
Tatiana Nogailîc: „O persoană, vă daţi seama, care face babysitting sau stă închis în casă cu un bătrânel sau o bătrânică nu li se permite uneori nici joia să iasă din casă. Persoanele noastre care fac lucru ca badande, cum se spune la ei, stau închise în casă permanent. Ele sunt libere numai joia după masă până la ora 7-8, depinde cum se înţeleg cu stăpânul şi duminica de dimineaţă, până la 7-8 seara, dar duminica femeile noastre preferă să ducă un colet acasă, să trimită un ban acasă la cei rămas în ţară”.
Tatiana Nogailîc spune că singura posibilitate pe care au moldovencele cu studii, plecate să muncească peste hotare, ar fi echivalarea diplomei universitare, adică recunoaşterea cunoştinţelor pe care le-au obţinut acasă. Puţine însă decid să facă acest pas, în primul rând pentru că necesită ceea ce ele nu prea au - timp şi bani.
Pe de altă parte, Violeta Griţcan ,preşedinta Asociaţiei „Connexions Moldavie” din Franţa, constată că în ultimii ani femeile din Republica Moldova nu mai pleacă în străinătate ca în trecut, adică “cu ochii închişi”, neştiind ce le aşteaptă.
Violeta Grițcan: „S-a schimbat şi atitudinea şi venirea. În general, în Franţa, lumea nu vine întâmplător, vine doar pentru că îi caută cineva sau că au mai fost. Lumea se schimbă şi îşi schimbă şi mentalitatea pentru că acum este mult mai mult în contact. Chiar cunosc un caz concret cînd o tânără a făcut o şcoală profesională de cusătoreasă în Moldova, dar aici a făcut o şcoală de frizerie şi alta de machiaj, încearcă să se descurce singură, este şi soţul aici. Şi ea a dat un sfat pentru fetele tinere, mai ales, să nu se axeze 10 ani pentru menaj, sau să stea cu copiii cuiva”.
Dar ce le face pe femeile moldovence rămase acasă să nu vrea să plece peste hotare? Am căutat să aflu răspuns la această întrebare de la profesoara Valentina Chilaru care, după ce a muncit câteva luni în străinătate, a decis să se întoarcă acasă.
Valentina Chilaru: „Ajungând acolo te pomeneşti într-o dilemă. Eşti pusă în situaţia de a uita de noţiunea de demnitate de om şi dacă în ţară ţi se adresa cu dumneata, apoi acolo trebuie să te obişnuieşti cu ideea că în fond, nu eşti nimic şi nimeni. Eu chiar din primele trei-patru săptămâni după ce plecasem deja aveam şi un serviciu, începusem a lucra, parcă îmi părea că o să pot să rezist, primisem şi deja şi un salariul care constituia o mie de euro, dar eu nu sunt materialistă de felul meu de asta şi nu am putut să rezist probabil”.
Valentina Chilaru spune că deşi salariul de profesoară în Moldova este de 10 ori mai mic decât cel pe care îl primea printre străini, pentru familia ei plecarea peste hotare nu a fost cea mai bună soluţie. „Banii pe care îi aduni nu îţi rezolvă toate problemele” - şi-a încheiat gândul Valentina Chilaru.
Deşi specialiştii în domeniul migraţiei susţin că o bună parte dintre moldovenii plecaţi la muncă peste hotare au studii superioare, oficial, în Republica Moldova nu există date despre câţi dintre ei muncesc conform specialităţii.
http://www.europalibera.org/audio/audio/301660.html
http://www.europalibera.org/content/article/2330890.html
Tatiana Nogailîc de la Asociaţia Femeilor Moldovene în Italia, spune că din două moldovence care muncesc în peninsulă, cel puţin una are diplomă de studii universitare sau măcar de colegiu.
Tatiana Nogailîc: „Majoritatea sunt persoane care au studii în domeniul medicinei, profesoare, educatoare de grădiniţă. Practic, italienii ne lasă în grija noastră copiii lor, tot ce au mai scump, părinţii lor. Uneori noi stăm aici şi îi asistăm persoanele lor, dar în ţară ne mor părinţii noştri fără de noi, nu? ”
Deseori, explică Tatiana Nogailîc, moldovencele angajate ca bone sau menajere în Italia cu greu îşi găsesc timp să meargă la cursuri de studiere a limbii italiene.
Tatiana Nogailîc: „O persoană, vă daţi seama, care face babysitting sau stă închis în casă cu un bătrânel sau o bătrânică nu li se permite uneori nici joia să iasă din casă. Persoanele noastre care fac lucru ca badande, cum se spune la ei, stau închise în casă permanent. Ele sunt libere numai joia după masă până la ora 7-8, depinde cum se înţeleg cu stăpânul şi duminica de dimineaţă, până la 7-8 seara, dar duminica femeile noastre preferă să ducă un colet acasă, să trimită un ban acasă la cei rămas în ţară”.
Tatiana Nogailîc spune că singura posibilitate pe care au moldovencele cu studii, plecate să muncească peste hotare, ar fi echivalarea diplomei universitare, adică recunoaşterea cunoştinţelor pe care le-au obţinut acasă. Puţine însă decid să facă acest pas, în primul rând pentru că necesită ceea ce ele nu prea au - timp şi bani.
Pe de altă parte, Violeta Griţcan ,preşedinta Asociaţiei „Connexions Moldavie” din Franţa, constată că în ultimii ani femeile din Republica Moldova nu mai pleacă în străinătate ca în trecut, adică “cu ochii închişi”, neştiind ce le aşteaptă.
Violeta Grițcan: „S-a schimbat şi atitudinea şi venirea. În general, în Franţa, lumea nu vine întâmplător, vine doar pentru că îi caută cineva sau că au mai fost. Lumea se schimbă şi îşi schimbă şi mentalitatea pentru că acum este mult mai mult în contact. Chiar cunosc un caz concret cînd o tânără a făcut o şcoală profesională de cusătoreasă în Moldova, dar aici a făcut o şcoală de frizerie şi alta de machiaj, încearcă să se descurce singură, este şi soţul aici. Şi ea a dat un sfat pentru fetele tinere, mai ales, să nu se axeze 10 ani pentru menaj, sau să stea cu copiii cuiva”.
Dar ce le face pe femeile moldovence rămase acasă să nu vrea să plece peste hotare? Am căutat să aflu răspuns la această întrebare de la profesoara Valentina Chilaru care, după ce a muncit câteva luni în străinătate, a decis să se întoarcă acasă.
Valentina Chilaru: „Ajungând acolo te pomeneşti într-o dilemă. Eşti pusă în situaţia de a uita de noţiunea de demnitate de om şi dacă în ţară ţi se adresa cu dumneata, apoi acolo trebuie să te obişnuieşti cu ideea că în fond, nu eşti nimic şi nimeni. Eu chiar din primele trei-patru săptămâni după ce plecasem deja aveam şi un serviciu, începusem a lucra, parcă îmi părea că o să pot să rezist, primisem şi deja şi un salariul care constituia o mie de euro, dar eu nu sunt materialistă de felul meu de asta şi nu am putut să rezist probabil”.
Valentina Chilaru spune că deşi salariul de profesoară în Moldova este de 10 ori mai mic decât cel pe care îl primea printre străini, pentru familia ei plecarea peste hotare nu a fost cea mai bună soluţie. „Banii pe care îi aduni nu îţi rezolvă toate problemele” - şi-a încheiat gândul Valentina Chilaru.
Deşi specialiştii în domeniul migraţiei susţin că o bună parte dintre moldovenii plecaţi la muncă peste hotare au studii superioare, oficial, în Republica Moldova nu există date despre câţi dintre ei muncesc conform specialităţii.
http://www.europalibera.org/audio/audio/301660.html
Post
