DONA IL 5 per MILLE a AssoMoldave

DONA IL 5 per MILLE a AssoMoldave
codice fiscale 97348130580
Un om informat este protejat!

"AssoMoldave"

CV di "AssoMoldave"

CINE SUNTEM?


CHI SIAMO?

http://asomoldave.blogspot.com



VIDEO "AssoMoldave"

Loading...

PROIECT: "MOLDOVENI IN ITALIA".

PROIECT: "MOLDOVENI IN ITALIA".
Ghid pentru orientarea şi integrarea socială a moldovenilor în Italia. Acest Ghid poate fi descarcat aici:http://issuu.com/tatiananogailic/docs/guida_moldavi

PROGETTO: "MOLDAVI IN ITALIA".

PROGETTO: "MOLDAVI IN ITALIA".
Ghid pentru orientarea şi integrarea socială a moldovenilor în Italia. Acest Ghid poate fi descarcat aici:http://issuu.com/tatiananogailic/docs/ghid_2_pentru_migrantii_moldoveni_italia

MOLDOVENI IN ITALIA. III editie.

MOLDOVENI IN ITALIA.  III editie.
Ghid pentru orientarea şi integrarea socială a moldovenilor în Italia. Acest Ghid poate fi descarcat aici:http://issuu.com/tatiananogailic/docs/guida_2014_assomoldave

OSPITI DI LABOR TV

giovedì 7 aprile 2011

Drama copiilor rămaşi fără părinţi: 
„Sufletul copilului nu-l poţi mângâia doar cu bani”.

Drama copiilor rămaşi fără părinţi: „Sufletul copilului nu-l poţi mângâia doar cu bani”
Moldovenii au împânzit lumea în căutarea unui trai mai bun. Potrivit unor estimări, numărul emigranţilor de muncă se situează în prezent între 400 şi 700 de mii de persoane. Alte surse vorbesc despre un număr de circa 1 mln. de moldoveni aflaţi peste hotare. Plecaţi în ţări străine, conaţionalii noştri au grijă nu doar de propriile familii, dar contribuie şi la consolidarea bugetului ţării. Însă, o dată cu numărul emigranţilor şi al remitenţelor, creşte proporţional şi numărul orfanilor sociali, copii care, în cel mai bun caz, îşi văd părinţii o dată pe an. Ochii trişti, chipul îngândurat şi haine de firmă. Aşa arată, de cele mai multe ori, copiii rămaşi singuri acasă.

Au maşină şi computer, dar nu au dragoste părintească

În raionul Călăraşi trăiesc 920 de copii care au un părinte plecat peste hotare şi circa 530 – cu ambii părinţi, conform datelor secţiei raionale de asistenţă socială.
Angela Popescu, asistentă socială în satul Vărzăreştii Noi, Călăraşi, susţine că peste 270 de persoane din sat sunt plecate la muncă peste hotare – în Rusia, Italia, Portugalia, Franţa etc. Vizităm des aceşti copii, spune Angela Popescu, ei sunt bine asiguraţi din punct de vedere financiar, dar sufletul omului nu-l poţi mângâia numai cu bani. Au cele mai performante telefoane mobile, calculatoare, poartă haine de firmă. Unii au şi maşină, cu care se plimbă numai prin sat, pentru că încă nu au permis de conducere. Dar tristeţea nu le mai dispare din ochi.

Angela Popescu povesteşte că aceşti copii îşi reţin cu greu lacrimile atunci când vorbesc de părinţi. Este şi cazul Lenuţei, o fetiţă din satul Sipoteni, raionul Călăraşi. Ultima dată mama sa a fost pe acasă acum şase ani. A plecat să muncească în Italia când Lenuţa avea şase anişori. De atunci, la fiecare început de an şcolar, a mers la careul solemn însoţită de cineva din rude şi a privit cu invidie la copiii care veneau însoţiţi de părinţi. Nu i-a lipsit nimic în acest răstimp, cu o singură excepţie – dragostea de mamă. Lenuţa nu ştie ce înseamnă să discuţi cu mama şi să-i ceri un sfat atunci când ai o problemă la şcoală sau nu ştii cum să depăşeşti o situaţie mai delicată cu colegii.

Singuri acasă de trei ani de zile

Pentru doi fraţi, Ionel şi Petruţ, din raionul Rezina, iarna curentă e a treia la număr pe care o petrec singuri acasă, la propriu. Părinţii i-au lăsat în grija unei vecine şi au plecat în Rusia pe când cei doi copii aveau 8 şi, respectiv, 9 ani. De atunci, cei doi fraţi au fost nevoiţi să se descurce mai mult pe cont propriu, cu ajutorul vecinilor şi al asistentului social din localitate. Îşi încălzesc singuri casa, au grijă de gospodărie, aşa cum îi duce capul şi le ajunge putere, şi încearcă să fie în rând cu lumea. În tot acest răstimp, părinţii nu şi-au prea amintit de ei. Între timp, vecina care s-a angajat să-i îngrijească s-a îmbolnăvit şi o altă consăteancă a acceptat să le facă uneori de mâncare şi să le spele hainele.

Profesorii de la şcoala din sat ne-au spus că fraţii învaţă bine şi că, spre deosebire de alţi copii ajunşi în situaţii dificile, nu au abandonat studiile. Cel mai probabil, părinţii acestor doi copii vor fi lipsiţi de drepturile părinteşti atunci când vor reveni în sat, spune asistenta socială din localitate. Între timp, cei doi copii, maturizaţi înainte de vreme, îşi aşteaptă mama şi tata cu sufletul la gură. Au atâtea să le povestească. Şi, mai ales, să-i convingă să nu-i mai lase singuri acasă.

De dorul părinţilor, au încercat să-şi pună capăt zilelor

În oraşul Vulcăneşti, ca şi în alte localităţi, sute de oameni sunt plecaţi peste hotare. Cei mai mulţi localnici muncesc în Turcia, în acest sens factorul lingvistic fiind cel determinant.

Rămaşi acasă, cei mai mulţi copii spun că vor urma exemplul părinţilor lor de îndată ce vor absolvi şcoala. Exemplul părinţilor, care i-au lăsat acasă şi au plecat în căutarea unui rost mai bun, este greu de combătut pentru această categorie de copii. În acelaşi timp, copiii emigranţilor sunt foarte vulnerabili la stres şi la tot felul de pericole sociale, afirmă Nadejda Mocan, directoarea Centrului psihosocial din localitate. Drama prin care trec aceşti copii este greu de imaginat, astfel încât unii dintre ei nu reuşesc să depăşească trauma psihologică survenită o data cu despărţirea de părinţi. Centrul din Vulcăneşti a asistat până acum două cazuri de tentativă de suicid printre copiii ai căror părinţi au plecat peste hotare. A fost nevoie de mai multe sesiuni de consiliere psihologică, pentru ca ei să revină la normal şi să se reintegreze în societate şi în colectivul de copii, spune Nadejda Mocan.

Pentru că mama şi tata nu sunt aproape de copil când are nevoie, el nu este sigur de sine. Acest copil nu simte că acasă îl aşteaptă cineva care ţine la el şi care îl va întreba cum i-a trecut ziua. În lipsa ambilor părinţi, copilul găseşte cu greu o persoană de încredere, cu care să discute despre lucrurile care îl preocupă. El n-are cui să-şi împărtăşească emoţiile şi gândurile şi nu are cui să-i ceară un sfat atunci când întâmpină greutăţi, afirmă Nadejda Mocan.

Cine le poartă de grijă?

Responsabilitatea pentru soarta copiilor rămaşi fără supravegherea părinţilor (adică a copiilor în dificultate sau a celor în situaţie de risc) este „repartizată” între ministerele Protecţiei Sociale, Educaţiei, Afacerilor Interne, Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale, în funcţie de problemele cu care se confruntă tânărul membru al societăţii noastre. La nivel local, de aceşti copii sunt responsabili nu doar asistenţii sociali, primarii, dar şi profesorii, medicii şi alţi specialişti.
 Însă fără un sistem eficient de monitorizare a situaţiei copiilor rămaşi singuri acasă, autorităţile se văd nevoite să privească la nişte cifre care sunt departe de realitate şi să intervină doar dacă abuzul a fost deja comis. Este şi cazul fetiţei de doi ani care a fost violată de concubinul femeii în grija căreia a lăsat-o mama sa când a plecat la muncă peste hotare. Doar după ce a avut loc monstruosul act de violenţă sexuală, autorităţile din sat au observat mizeria în care trăia copilul.

Cum reacţionează statul?

Răspunsul statului la fenomenul copiilor singuri acasă s-a materializat într-un plan de acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească pentru anii 2010-2012. Acest document prevede modificarea cadrului legislativ în scopul responsabilizării părinţilor plecaţi peste hotare în vederea respectării drepturilor copiilor.
„Ne propunem să elaborăm o bază de date cu privire la copiii aflaţi în dificultate, care să includă şi copiii emigranţilor. Astfel, vom putea localiza fiecare dintre aceşti copii, vom şti care e situaţia lui, cu cine stă şi cu ce probleme se confruntă”, susţine Vadim Pistrinciuc, viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
Pe de altă parte, autorităţile propun simplificarea procedurii de instituire a tutelei, astfel ca persoana în grija căreia este lăsat copilul să fie responsabilă prin lege de securitatea lui.

O decizie a Guvernului cu privire la cetăţenii care pleacă la muncă peste hotare în mod legal îi obliga pe aceştia să prezinte la punctele de trecere a frontierei un act referitor la perfectarea oficială a tutelei asupra copilului. Însă în secţiile raionale de asistenţă socială şi protecţie a familiei şi copilului am reuşit să aflăm că sunt înregistrate doar câteva astfel de cazuri pe raion. Ceilalţi concetăţeni pleacă în străinătate ilegal. Şi atunci cum îi obligăm pe cei care pleacă ilegal să aibă grijă de propriii copii?

Numărul orfanilor sociali, mai mare cu fiecare an

Potrivit datelor Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copiilor din Moldova, numărul copiilor rămaşi fără grija părinţilor este în continuă creştere. Astfel, dacă în 2006 existau 94 de mii de copii care aveau cel puţin un părinte plecat peste hotare, în 2009, numărul acestora a atins cifra de 135 de mii.

Natalia PORUBIN,
Centrul de Investigaţii Jurnalistice