DONA IL 5 per MILLE a AssoMoldave

DONA IL 5 per MILLE a AssoMoldave
codice fiscale 97348130580
Un om informat este protejat!

"AssoMoldave"

CV di "AssoMoldave"

CINE SUNTEM?


CHI SIAMO?

http://asomoldave.blogspot.com



VIDEO "AssoMoldave"

Loading...

PROIECT: "MOLDOVENI IN ITALIA".

PROIECT: "MOLDOVENI IN ITALIA".
Ghid pentru orientarea şi integrarea socială a moldovenilor în Italia. Acest Ghid poate fi descarcat aici:http://issuu.com/tatiananogailic/docs/guida_moldavi

PROGETTO: "MOLDAVI IN ITALIA".

PROGETTO: "MOLDAVI IN ITALIA".
Ghid pentru orientarea şi integrarea socială a moldovenilor în Italia. Acest Ghid poate fi descarcat aici:http://issuu.com/tatiananogailic/docs/ghid_2_pentru_migrantii_moldoveni_italia

MOLDOVENI IN ITALIA. III editie.

MOLDOVENI IN ITALIA.  III editie.
Ghid pentru orientarea şi integrarea socială a moldovenilor în Italia. Acest Ghid poate fi descarcat aici:http://issuu.com/tatiananogailic/docs/guida_2014_assomoldave

OSPITI DI LABOR TV

venerdì 29 aprile 2011

Copil de migrant - un bilanț sociologic.



„Copiii au nevoie de suport psihologic, de specialişti profesionişti, de un serviciu de profesionişti”.

Copiii lăsaţi în ţară de gastarbaiterii moldoveni stabilesc mai greu relaţii cu semenii lor şi de obicei au o situaţie şcolară mai proastă. Sînt cîteva concluzii prezentate azi de un grup de experţi de la catedra de sociologie a Universităţii de Stat care au realizat, împreună cu Ministerul Muncii, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, primul studiu în Moldova despre nevoile copiilor cu părinţii plecaţi peste hotare. Relatează Lucia Diaconu.

Cercetarea sociologică arată că minorii rămaşi în grija rudelor sau a unui părinte sînt mai vulnerabili decît cei de aceeaşi vîrstă care îşi au părinţii alături. Experţii vorbesc despre lipsa de afecţiune care determină carenţe în dezvoltarea personalităţii, şi ca urmare o integrare socială mai dificilă. Dar şi despre efectele pe care migraţia le are asupra sănătăţii şi educaţiei copiilor.
Din cauză că nu sînt supravegheaţi de părinţi, copiii nu se alimentează corect şi o parte suferă chiar de malnutriţie. Iar responsabilităţile noi, cum ar fi grija pentru fraţii mai mici, şi neînţelegerea din partea semenilor şi a profesorilor le afectează acestor copii reuşita şcolară, unii fiind la un pas de a abandona şcoala.

Ceea ce nu poate fi însă măsurat imediat dar anticipat de sociologi este riscul ca aceşti copii la maturitate să copieze modelul familiei în care cresc acum. Temerea a fost expusă azi de coordonatoarea studiului Diana Cheianu-Andrei: „În rezultat avem şi un model pe care ei îl interiorizează despre familie, model care va fi perpetuat, pentru că ceea ce vede copilul actual aceea va face în continuare, iar modelul actual este cu lipsa dragostei părinteşti, lipsa afectivităţii, deprivarea emoţională.”
Deşi experţii se feresc să generalizeze situaţia copiilor cu părinţi migranţi, printre problemele cu care aceştia se confruntă sînt scoase în evidenţă conflictele dese, exploatarea prin muncă şi abuzul psihic, fizic şi sexual. Dar, în acelaşi timp, studiul constată absenţa serviciilor psihologice de calitate şi accesibile pentru toţi copiii. Valentina Priţcan, unul din autori: „Copiii au nevoie de suport psihologic, copiii au nevoie de specialişti profesionişti, nu pur şi simplu existenţa unui serviciu, dar a unui serviciu de profesionişti, chiar putem să zicem de specializare înaltă, care ar fi constituit de persoane apte de-a face faţă solicitărilor acestor copii care sînt absolut diferiţi de cei de ieri.”

Prezenţa psihologilor calificaţi în toate şcolile din republică este recomandarea principală a experţilor. Studiul mai arată că ar fi nevoie de-ai responsabiliza oficial pe cei care şi-au asumat îngrijirea acestor copii, prin instituirea obligatorie a tutelei pentru minorii lăsaţi în ţară de migranţi. Ceea ce ar diminua însă dimensiunile problemei semnificativ ar fi ca cei plecaţi să poată să revină după o perioadă acasă, păstrîndu-şi posibilitatea de-a munci în ţara de destinaţie. Experţii folosesc termenul de migraţie temporară şi circulară.
O statistică oficială a copiilor cu părinţi plecaţi peste hotare nu există, dar autorii studiului estimează că ar fi vorba despre aproximativ 150 000 de copii. În timp ce date neoficiale arată că peste hotarele ţării muncesc aproximativ 1 mln de moldoveni, în 2010 numărul acestora fiind în creştere faţă de anul precedent cu 16 000.